DEZVĂLUIRI EVZ: TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE. Cele mai periculoase 10 produse contrafăcute care ajung pe mesele noastre

Buna seara!

astazi va propun un alt articol din campania celor de la Evenimentul zilei. Lecturare placuta !




Sursa : Evenimentul zilei

DEZVĂLUIRI EVZ: TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE. Cele mai periculoase 10 produse contrafăcute care ajung pe mesele noastre

Autor: Georgeta Petrovici

Ravagiile consumismului: există caşcaval fără brânză, frişcă fără smântână şi şuncă fără carne.
RISCURI
Junk-food-ul ameninţă în primul rând copiii. Hrănite cu produse sintetice, noile generaţii fac boli cronice la vârste mult mai timpurii decât pe vremuri
Sursa: SHUTTERSTOCK


Comerţul a ajuns la forme de manifestare extremă. Dezvoltarea reţelelor de hypermarketuri a crescut fulgerător viteza în care se fac cumpărăturile şi cantitatea de alimente cumpărate la o singură aprovizionare. Un coş cu 20 de kilograme de mâncare se umple în mai puţin de 30 de minute. Spaţiile uriaşe fac loc unui număr imens de produse, confuzionând consumatorii. S-a ajuns la situaţii extreme, produse contrafăcute folosind denumiri generice într-un mod înşelător: există caşcavalul care nu conţine brânză, frişca fără smântână, pateul fără ficat, pasta de unt care nu conţine unt sau ciocolata cu alune care are doar 10% cacao şi doar 0,1% alune. Şi, mai ales, există şunca fără niciun fel de carne.


Noutate: fiecare producător are dreptul la reţeta proprie

Nu există un control al reţetelor, susţin voci din partea autorităţilor care reglementează punerea pe piaţă a alimentelor din carne sau lactate. Până anul acesta, fiecare companie care producea mezeluri, bunăoară, îşi autoriza reţetele folosite la direcţiile agricole. Acum această avizare nu mai e necesară.

Potrivit şefului Direcţiei Sanitare Timiş, asistăm la un vid legislativ în ceea ce priveşte alimentele de origine animală iar singura soluţie e să citim cu maximă atenţie etichetele şi să cumpărăm produse care conţin exclusiv carne sau lapte.

"Până acum jumătate de an, orice companie care producea mezeluri trebuia să îşi scoată o licenţă de la Direcţia Agricolă. Această licenţă stabilea inclusiv componenţa produselor, adică reţetele după care se fabricau acestea. Aprobarea acestor reţeţe se făcea ţinând cont de normele europene în vigoare", explică Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei Agricole Timiş.

Integrarea în UE a deschis poarta "alimentelor mutant"

Sorin Mierlea, preşdintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, atrage atenţia că în proporţie de 90% mesajele de pe etichete, de genul "cu gust de..." nu contravin legislaţiei naţionale şi europene. De exemplu, un parizer cu carne de curcan care conţine doar 50% carne de curcan şi în rest şorici şi slănină este în regulă dacă în apelativ nu apare prepoziţia "de" ci "cu". Adică nu "şuncă de curcan" ci "şuncă cu carne de curcan". Modul în care este realizat designul etichetei, înghesuind cuvintele unele în altele, creează însă confuzie în ochii cumpărătorilor.

Totuşi, potrtivit Codului Consumatorului, dacă un mesaj de pe eticheta unui produs poate da naştere la interpretări, acesta poate fi considerat ilegal.

"Consumatorul român trebuie să înceapă să aibă această educaţie de a citi etichetele atunci când îşi alege un produs. Cei din industria alimentară şi-au dat seama că într-o proporţie destul de mare consumatorul nu citeşte ceea ce e notat pe etichetă din punctul de vedere al conţinutului şi atunci prin mijloace publicitare induce un anumit mesaj, fără a fi în conformitate cu ceea ce se găseşte în acel produs", a declarat Mierlea.

Vid legislativ: fiecare face cum îl taie capul

El aminteşte de acele STAS-uri naţionale care existau înainte de Revoluţie. "Pentru a face un produs care se numeşte crenvurşti, existau înainte de 1989 anumite standarde de firmă care explicau procentual cantitatea şi tipul de carne folosite pentru a ieşi produsul din reţeta respectivă. Odată cu integrarea României în UE, a apărut acel standard de firmă prin care companiile îşi pot produce un anumit produs. S-a creat o bulversare pe piaţă, reţetele din 2011 nu coincid cu cele din 1987. Asta nu însemană că producătorii comit o ilegalitate, ci că omul care cumpără nu este informat foarte corect", a mai declarat şeful ANPC.

Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei Agricole Timiş, sintetizează deruta din relaţia producători-consumatori: "Trăim într-un vid legislativ: nimeni nu verifică dacă un parizer conţine piept de pui sau şorici. Pe oricine întrebi, DSV, OPC, DSP, toţi spun că nu e de competenţa lor. Comercianţii ştiu că nu se câştigă dacă pun în ele carne macră, aşa că o combină cu resturi, şorici, slănină. Am ajuns să nu mai mănânc mezeluri pentru că am înţeles că mă intoxic".

Locul 1: Parizer de porc

Parizer de porc: carne de porc 50% şi emulsie de şoric fierte şi vopsite cu carmin

Ingrediente:

carne de porc 50%
emulsie de şoric
apă
proteină vegetală din soia
amidon
sare
condimente
stabilizator: difosfat
potenţiator de aromă: glutamat de sodiu
antioxidant: acid ascorbic
colorant natural: carmin
dextroză
conservant: azotit de sodiu

Mod de fabricare:
Măcinată fin, carnea de porc se amestecă împreună cu emulsia de şoric, apă, soia şi amidon, plus ceilalţi aditivi, pentru a rezulta în final o pastă roz, colorată cu carmin. Totul se fierbe, îm membrană necomestibilă şi ajunge apoi în galantare.

Părerea specialistului:
Nu este, categoric, cel mai sănătos parizer, însă, spre deosebire de alţi "confraţi" nu conţine slănină şi poate trece drept aliment dietetic. Orine mezelar ştie încă că acest parizer este şi foarte departe de reţeta originală, inventată de nemţi şi care conţinea carne vită şi slănină tocate fin, afumate la cald şi apoi fierte.

Locul 2: Şuncă românească

Şuncă românească: carne de pasăre şi organe de porc

Ingrediente:

Carne de porc
Slănină
Carne de pasăre separată mecanic
Organe porc
Apă
Amidon de cartofi
Proteină animală d eporc
Proteină vegetală de soia
Antioxidanţi (izoascorbat de sodiu, lactat de sodiu)
Sare
Zahăr
Condimente
Arome
Stabilizatori (polifosfaţi, caragenan)
Potenţiator de aromă (glutamat monosodic)
Conservant (nitrit de sodiu)
Colorant (acid carminic)

Mod de fabricare:
Şunca de faţă este de fapt un fel de mezel măcinat şi tratat termic. Este şi raţiunea pentru care conţien carne de pasăre separată mecanic. Potrivit unui ordin al Ministerului Agriculturii din 2002, aceasta se comercializează numai pentru utilizarea în fabricarea produselor din carne tratate termic. Ca atare, deşi se numeşte şuncă, e un amestec de carne de pui, porc, şi slănină, plus organe de porc şi diverşi aditivi care la final este colorat cu carmin şi fiert.

Părerea specialistului:
Specialiştii în alimentaţie atrag atenţia că ar trebui categoric evitată de bolnavii de gută. "Organele animale sunt foarte bogate în colesterol, de aceea trebuiesc categoric evitate alimentele în care se regăsesc, pentru că pot genera atacuri de gută", a explicat Gheorghe Mencinicopschi.

Locul 3 - Brânză topită caşcaval

Brânză topită caşcaval: 30% brânză, 23% caşcaval, apă, amidon şi ceva unt

Ingrediente:

Brânză 30%
Apă
Caşcaval 23%
Lapte praf degresat
Amidon din cartof
Unt
Săruri de topire (E452, E339)
Corector de aciditate: carbonat de sodiu

Mod de fabricare:
Această brânză topită cu aromă de caşcaval este un produs “obţinut prin topire". Conţine, totuşi, brânză şi caşcaval, dar numai într-un procent puţin mai mare de jumătate. În rest, produsul este un amestec de apă, lapte praf, unt şi amidon din cartof.

La toate acestea se adaugă nişte E452, un polifosfat care determină asimilarea lentă de calciu, magneziu şi fier şi, deci, atrofierea oaselor şi depunerile de calciu, respectiv E339.

Sfatul specialistului
Cercetările au arătat că unul din E-urile prezent e în acest produs nu e recomandat să fie ingerat frecvent. Este vorba de E339, care are acţiune emulsionantă, protejează grăsimile faţă de râncezire şi stabilizează culoarea cărnii. În cantităţi mari are efect laxativ şi poate tulbura echilibrul calciu / fosfor.

Locul 4 - Şuncă mozaic

Şuncă mozaic: carne de porc cu gust "îmbunătăţit"

Ingrediente:

carne de porc
apă
amidon de cartofi
proteină vegetală din soia
sare
condimente
zaharuri: dextroză
stabilizatori: difosfat de sodiu, trifosfaţi de sodiu
potenţiatori de gust: glutamat de sodiu, 5 ribonucleotide disodice
antioxidant: ascorbat de sodiu
gelifianţi: caragenan, gumă de xantan
colorant alimentar: carmin
conservant: nitrit de sodiu

Mod de fabricare:
Eticheta nu oferă indicaţii exacte despre ce cantitate de ingrediente conţine această "şuncă". Totuşi, prezenţa gelifianţilor ne indică faptul că nu e vorba de o şuncă în adevăratul sens al cuvântului, ci de un preparat în care intră şi amidon şi soia, un mix care, la final este colorat roz cu carmin şi tratat cu conservant chimic.

Părerea specialistului:
"Şunca mozaic este un pericol mai ales pentru bolnavii de inimă. Sarea conţinută atrage apa în organism, crescând astfel presiunea arterială, iar în final este suprasolicitată funcţia renală. Pe de altă parte, amidonul de cartofi prezent în compoziţie, este tot un dulce, iar dacă luăm în calcul că această şuncă are şi dextroză, deducem că nu poate fi defel recomandată diabeticilor", spune medicul de familie Ioana Vârtosu.

Locul 5 - Pate de porc

Pate de porc: 25% ficat de porc, slănină, apă, gumă xantan

Ingrediente:

apă
ficat de porc 25%
slănină
şorici
lapte semidegresat
proteină vegetală de soia
amidon de grîu
stabilizator
condimente şi extracte de condimente
sirop de glucoză
muştar
emulgatori
agenţi de îngroşare: caragerian, gumă guan, gumă xantan
acidifiant : acid citric
antioxidanţi
potenţiator de aromă
colorant: carmin
conservant: nitrit de sodiu

Mod de fabricare:
Ca şi alte mezeluri cu care se înrudeşte pateul de porc de faţă se naşte în malaxor. În 10 kilograme de produs găsim 2,5 kilograme de pateu de porc, multă apă, slănină, şoric fin măcinat şi restul de chimicale menite să "lege" combinaţia de masă organică de origine animală.

Părerea specialistului:
Medicii spun că a mânca pateul acesta este ca şi cum ai bea cola. Adică e la fel de nesănătos. "Dacă te uiţi pe tichetele băuturilor de tip cola vei găsi şi acolo sirop de glucoză şi gumele respective. În concluzie, nu e deloc recomandat diabeticilor, dar nici celorlalţi, în exces, pentru că poate predispune la această boală", a explicat dr. Ioana Vârtosu.

Locul 6 - caşcaval fără brânză

Caşcavalul feliat care nu conţine brânză!

E împachetat ca un caşcaval obişnuit. Cu litere mici scrie că se cheamă "specialitate cu aromă de edam". Este făcut pe bază de uleiuri vegetale şi cazeină

Ingrediente:

Apă
Uleiuri vegetale (28%)
Cazeină (10%)
Sare de mare
Emulgatori: difosfaţi de sodiu & citraţi de sodiu
Aromă edam
Conservant: acid sorbic
Gelifiant: caragenan
Colorant: beta caroten

Mod de fabricare
Acest produs, recomandat drept “ideal pentru sandwich-uri, salate şi pizza", nu are nicio legătură cu brânza, şi cu atât mai puţin cu brânza Edam, un produs tipic olandez, galben deschis la culoare, învelit într-un strat de parafină roşie. De fapt, produsul nu are nimic în comun cu orice fel de brânză. Are doar cazeină, o proteină extrasă de laptele de vacă sau oaie. În rest, e un amestec de apă, uleiuri vegetale, sare de mare, emulgatori, conservant, gelifiant şi colorant. Toate, mixate la scară industrială şi condimentate cu o suspectă "aromă edam", pentru obţinerea unui produs care aduce doar vag la culoare cu caşcavalul.

Sfatul specialistului
Produsul poate fi sănătos, susţine medicul de familie Ioana Vârtosu, dar induce cumpărătorii în eroare, fiind un înlocuitor de caşcaval. “Faptul că nu conţine grăsimi de origine animală este un atu. Însă conservanţii, emulgatorii şi coloranţii pe care îi conţine această specialite complică efectele în timp asupra celor care îl consumă", a declarat dr. Ioana Vârtosu.

Locul 7 - untul din margarină

Untar – untul făcut din 70% margarină

Ingrediente:

grăsimi vegetale nehidrogenate 70%
unt 30%
conservant (acid scorbic)
acidifiant (acid citric)
colorant (betacaroten)

Mod de fabricare:
Produsul numit "Untar" arată ca untul, dar nu este deloc unt, atrag atenţia nutriţioniştii. Acest produs, datorită faptului că are o denumire derivată de la cuvântul unt, se confundă foarte uşor cu untul, mai ales că este expus la vânzare între alte sortimente de unt, iar eticheta imită perfect un sortiment popular şi autentic. Un kilogram de produs se obţine amestecând 300 de grame de unt cu 700 de grame de margarină, plus conservant şi acidifiant. La final, procesatorul adaugă în amestec colorant (betacaroten), pentru a da produsului culoarea crem a untului gras.

Părerea specialistului:
Medicii avertizează că margarina din dieta zilnică este mai dăunătoare decât untul. "Studii de specialitate au demonstrat că margarina este cancerigenă. Aceasta poate duce la dezvoltarea unor tipuri diverse de cancer, cum ar fi cel digestiv, pulmonar sau genital", a declarat dr. Ioana Vârtosu, medic de familie.

Locul 8 – ciocolata fără cacao

Ciocolată cu alune: 8% cacao, 0,1% aromă de alune

Ingrediente:

grăsime vegetală hidrogenată (margarină)
pudră de cacao ( minim 8%)
lapte praf integral (12%)
zer praf
aromă naturală de alune (0,1%)
aromă identic naturală de vanilie
emulgatori (lecitină de soia E322, poligliceroil poliricinoleat E476)

Mod de fabricare:
O tabletă de ciocolată cu alune (100 g) conţine doar 8 grame de cacao, adică mai puţin de o linguriţă de pudră, cam o linguriţă de lapte praf, o picătură de aromă de alune şi în rest margarină de proastă calitate. Toate amestecate la cald şi turnate în binecunoscuta formă cu pătrăţele.

Părerea specialistului:
Această tabletă vândută drept cicolată, conţine grăsimi extrem de periculoase pentru organismul uman (margarină din prima clasă, puternic aterogenă) care consumată în cantităţi mari poate provoca atac cerebral sau infarct. Potrivit şefului ANPC, este departe de ceea ce se numeşte ciocolată. "Ordinul 335/2003 arată că nu poate fi numit "ciocolată" decât un produs care conţine minimum 43% substanţă uscată totală de cacao", a explicat Sorin Mierlea .

Locul 9 – frişca fără smântână

Frişca vegetală

Ingrediente:

grăsimi vegetale hidrogenate 26%
zahăr 11%
proteine din lapte
stabilizatori (E420iii, E463)
emulgatori (E472e)
lecitină din soia E322
E472b
sare
arome
colorant E160a

Mod de fabricare:
În mod "miraculos", din apă, amestecată cu zahăr şi margarină, plus aditivi de rigoare, şi ceva proteine din lapte rezultă un lichid vâscos de consistenţa smântânii. Ca să arate până la identitate ca şi produsul original, amestecul este colorat în alb. Apoi, ţinut la rece şi agitat ulterior, acesta e capabil să ia consistenţa frișcăi originale.

Părerea specialistului:
Deoarece în mod normal frişca ar trebui să conţină doar smântână, la capitolul materie primă, specialiştii atrag atenţia asupra faptului că această frişcă vegetală are în compoziţie cele mai periculoase grăsimi din dietă, hidrogenate.

"Frişca vegetală este un nonsens. În mod normal ar trebui să i se spună substitut de frişcă", atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare, dr.Gheorghe Mencinicopschi.

Locul 10 - crenvurştii făcuţi din apă şi slănină

Crenvurşti din piept de pui: 40% carne scoasă mecanic, 60% apă şi slănină

Ingrediente:

piept de pui dezosat (40%)
apă, slănină, piele de pui, proteină vegetală din soia
amidon, sare, condimente şi extract de condimente
zaharuri, dextroză, aromă fum
potenţiator de gust (glutamat monosodic), stabilizator (di şi polifosfaţi de sodiu), colorant natural (carmin), antioxidant (ascorbat de sodiu), conservant (nitrit de sodiu)
Membrană naturală comestibilă.


Mod de fabricare:
În 10 kilograme de crenvurşti găsim numai patru kilograme de piept de pui. Carnea, scoasă mecanic de pe oase, este măcinată fin, împreună cu slănină, bucăţi de piele de pui, după care totul se combină cu apă, condimente, amidon şi soia. La final pasta rezultată este colorată cu carmin alimentar, apoi se formează crenvurştii, ambalaţi în membrane, care se fierb şi se afumă înainte de a intra în pungile de plastic, porţionaţi, pentru vânzare.

Părerea specialistului:
Medicii avertizează că, în loc să fie un produs dietetic, carnea de pui fiind considerată "slabă", aceşti crenvurşti sunt un pericol pentru sănătate, fiind în fapt plini de grăsimi care ne pot îmbolnăvi de boli vasculare. "Consumul repetat poate crea în timp probleme de colesterol. Aceşti crenvurşti conţin grăsime de porc în stare pură – slănină, care este cunoscută pentru creşterea colesterolului. La fel, pielea de pui este plină de grăsimi", a explicat dr. Gheorghe Mencinicopschi.


"Ţinând de gradul de educare şi informare al consumatorului din România, acesta poate fi extrem de uşor păcălit. Consumatorul român nu are exerciţiul consumatorului european de a fi atent la fiecare detaliu"
Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor


"Noi trăim într-un vid legislativ: nimeni nu verifică dacă un parizer conţine piept de pui sau şorici. Pe orticine întrebi, DSV, OPC, DSP, toţi spun că nu e de competenţa lor. Ceea ce ştim este că mezelurile nu mai au gustul de altă dată, pentru că comercianţii ştiu că nu se câştigă dacă pun în ele carne macră, aşa că o combină cu resturi, şorici, slănină etc. Eu personal am ajuns, tocmai din cauza asta să nu mai mănânc mezeluri, pentur că, citind etichetele, am înţeles că mîncând parizer sau cremwurşti te întoxici"
Tiberiu Lelescu, şeful Direcţiei agricole Timiş

Solutii la otravurile din alimente: abonamente la tarani sau bio din magazin

Buna seara !

sper ca ati avut o zi frumoasa , e deja miercuri , cum trece vremea ...
Stiu v-am promis placinta cu dovleac in ton cu aceasta minunata toamna , dar aparatul meu foto a zis ca vrea sa iasa la pensie :( . Pana o sa ii vina radul unuia nou, mai dureaza ceva timp, din pacate :(

Dar sa trecem la lucruri mai frumoase , va propun articolul urmator , aparut in Evenimentul zilei de sambata.
Daca tot s-a scris de noi in ziar , sa citeasca toata lumea!
Lecturare placuta si o seara minunata va doresc!

Sursa: Evenimentul Zilei

Aici ridicand cosul bio de la d-nul Jivu, eram insarcinata cu Dominic

Tracotoristii mei, in spatele lor gradina noastra, in aceasta primavara , cand ne pregateam de semanat.

Si nu puteam sa nu va prezint pe cel mai harnic membru al echipei :))

Soluţii la otrăvurile din alimente: abonamente la ţărani sau bio din magazin

Autor: Georgeta Petrovici

Dacă vă este teamă de alimentele pline de pesticide şi E-uri, le puteţi încerca pe cele eco, din supermarketuri. O altă variantă pot fi achiziţiile directe de la ţărani, în baza unor comenzi ferme.
Cerere prea mică
Ştefan Nagy are o ofertă variată de zarzavaturi ecologice, dar îi cam lipseşte piaţa de desfacere 
Sursa: Foto: Adi Pîclişan
1

Medicii sunt de acord la unison că alimentele naturale sunt cele mai sănătoase: carne de găină din curtea bunicii, hrănită cu grăunţe "curate", legume şi zarzavaturi ajutate în creştere cu bălegar luat de la animalele din propriul grajd, care pasc numai iarbă curată.

Pe lângă produsele cultivate pe cont propriu, există şi varianta "bio", existentă în multe magazine, dar un pic cam piperată pentru mulţi români, cât şi abonamentele directe la ţărani, ceva mai accesibile, însă disponibile doar în anumite zone.

220 de familii, abonate la coşul cu legume

Un grup de tineri îi învaţă de patru ani pe bănăţeni să mănânce sănătos. Asociaţia pentru Sprijinirea Agriculturii Ţărăneşti a preluat din Franţa un model de asigurare a hranei perfect curate ajutând şi ţăranii să nu renunţe la ocupaţia lor de bază, agricultura.

Totul a pornit în 2007. Un număr de 20 de timişoreni s-au abonat la un ţăran din Belinţ pentru a primi, săptămânal "coşul cu legume". Până anul acesta, organizaţia a strâns în jurul a trei producători principali şi a încă şapte ocazionali (care oferă legume, zarzavaturi, lactate, miere, fucte), peste 220 de familii conştiente de importanţa hranei sănătoase.

"Sunt consumatori de la oraş, iar ca venituri în general oameni cu salarii medii. Dascăli, angajaţi în multinaţionale sau ONG-uri, funcţionari, patroni", explică Sergiu Florean, reprezentantul CRIES, asociaţia care a adus în România această idee.

Zarzavaturile sau fructele nu sunt certificate bio, însă sunt 100% ecologice, pentru că aceasta e o cerinţă specială pentru a fi în program. "Producătorul nu are voie să folosească niciun îngrăşământ de sinteză, ci doar îngrăşăminte naturale. Din punct de vedere al calităţii, aceste produse sunt maximum din ce poţi să procuri în România azi", a mai explicat Florean.

Alimentele sunt verificate chiar de cumpărători care pot face vizite inopinate sau organizate la producător. Procedeul e simplu: "clienţii" se abonează la unul sau mai mulţi producători, iar săptămânal primesc de la aceştia legume, fructe, alte produse naturale de fermă.

"Foarte mulţi români confundă supermarketul cu un stil de viaţă bun. În toate societăţile occidentale evoluate, oamenii fug de supermarket", mai spune Florean. În general, rafturile cu produse bio din supermarketuri sunt evitate de cumpărătorii obişnuiţi, explică, sub anonimat, un manager de reţea. "Produsele sunt mai scumpe. Oricât s-ar gândi la sănătate, lumea nu are bani să cumpere numai din acestea", a mai declarat interlocutorul.

Bio, cam scump pentru români

Cealaltă alternativă sunt magazinele bio. Mâncarea etichetată cu "bio" (termen care echivalează cu ecologic sau organic) este obţinută fără a se utiliza fertilizatori chimici, pesticide, medicamente sau organisme modificate genetic. Fermierii folosesc numai pesticide şi fertilizatori naturali, îşi hrănesc animalele numai cu mâncare organică, nu le dau antibiotice sau hormoni de creştere.

Pentru ca un aliment să fie etichetat drept ecologic, organic sau biologic, acesta trebuie să fie produs sub o strictă monitorizare a unui organism independent de certificare. Întregul lanţ de producţie a acestor alimente este urmărit: de la calitatea solulului, a apei şi până la cea a aerului.

"Alimentele ecologice din România sunt foarte bine controlate, însă suntem la început pe această piaţă şi avem o ofertă mică şi scumpă", comentează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie. Dacă un produs obişnuit costă, spre exemplu, 1 leu, cel organic poate ajunge la 1,5 lei sau chiar doi lei. Cele mai multe produse bio de la noi sunt importate, chiar dacă există producători autohtoni.

Printre primii producători certificaţi bio din Timiş se află şi familia Nagy din Cenad. În cei şase ani de activitate, ei nu au găsit o piaţă de desfacere în adevăratul sens al cuvântului. Ca să nu li se strice zarzavatul nevândut, oferă pătrunjelul sau morcovii bio en-gros-iştilor din Timişoara, care nu fac deosebirea între bio şi chimic.

"Este foarte greu să formezi un grup de producători bio şi de consumatori exclusiv bio. Oamenilor le lipseşte educaţia, nu ştiu cât de nociv este consumul legumelor pline de îngrăşăminte chimice sau stabilizatori.“
Sergiu Florea, reprezentant al Centrului de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare

DECIZIE RADICALĂ

S-au mutat la ţară ca să poată cultiva legume cu mâna lor

Unele familii mai radicale au ales să lase deoparte viaţa la oraş pentru străzile de pământ de la ţară. Îşi construiesc case şi neapart se apucă să îşi cultive grădinile. Este şi cazul familiei Ungureanu din Timişoara. Hermine, mamă responsabilă a doi băieţei rumeni, s-a mutat la ţară când a rămas însărcinată cu mezinul familiei.

Apoi a cumpărat o grădină de 400 de metri pătraţi şi s-a apucat de trabă. "Am plantat ceapă, usturoi, cartofi, mazăre, fasole, morcovi, pătrunjel, roşii, ardei, vinete şi am început astfel o experienţă sănătoasă foarte interesantă. Ştim că le asigurăm astfel copiilor o hrană garantat fără chimicale", a povestit pentru "Evenimentul zilei" Hermine Ungureanu.

Oamenii care se hrănesc sănătos, fără chimicale, trăiesc mai mult şi mai bine. O spun chiar medicii. "Este de la sine înţeles că oamenii care mănâncă alimente naturale, fără îngrăşăminte chimice, trăiesc mai bine şi mai mult. Este logic, până la urmă. Studiile au demonstrat că bolile degenerative – cum ar fi ateroscleroza, hipercolesterolemiile - sunt mai puţin prezente în cazul persoanelor care se hrănesc natural", ne-a explicat medicul Mircea Munteanu, specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice.